Definițiile și sensurile omonimului Cucă

Definițiile și sensurile omonimului Cucă

Cucă 1, cuci, s.f. Căciulă înaltă, uneori împodobită cu pene (de struţ), pe care o purtau căpeteniile turcești şi domnitorii români în timpul ceremoniilor. (din tc. kuka). Cucă 2, cuci, s.f. (Rar) Femela cucului. (din cuc+ -â). Cucă 3, cuci, s.f. (Reg.) Deal înalt şi izolat; vârf de deal. (et. nec.). Cucă 4, cuci, s.f. (Reg.) 1. Măciucă cu cârlig cu care se lovește în cap morunul prins la cârlige. 2. Instrument de pescuit, capcană, o parte a războiului de țesut. (din tc. kuka). Cucă 5, cuci, s.f. (Reg.) Coșul colector la casele țărănești, deschizătură în acoperiş prin care iese fumul.

Definițiile și sensurile omonimului Cuc

Definițiile și sensurile omonimului Cuc

Cuc 1, cuci, s.m. Pasăre călătoare cu pene cenusii, cu coada lungă, cu pete albe, care își depune ouăle în cuiburi străine și care este cunoscută prin sunetele caracteristice pe care le scoate. (lat. cucus) Cuc 2, s.n. (Reg.) 1. Plăcinta, 2. Sângerete. Cuc 3, s.n. (Reg.) Partea de jos a scocului prin care se coboară lemnele de foc.

Definițiile și sensurile omonimului Crupe

Definițiile și sensurile omonimului Crupe

Crupe 1, 1. Partea de dinapoi și de sus a trunchiului unor mamifere, cuprinsă între şale și bazacozii. 2. Regiunea dinspre coadă a cruponului. (pl. a lui crupă, s.f. din fr. croupe). Crupe 2, s.f. pl. Formă de relief alcătuită din două versante care se unesc după o linie. Crupe 3, s.f., pl. (Reg.) Boabe de porumb, de orez etc., măcinate mare, folosite la prepararea unor mâncăruri. (din ucr. krupy).

Definițiile și sensurile omonimului Crud

Definițiile și sensurile omonimului Crud

Crud 1, -ă, adj. 1. (despre alimente) Care n-a fost (suficient) supus acţiunii focului; nefiert, nefript, necopt. 2. Neajuns la maturitate; fraged; (despre fiinţe) Tânăr; plăpând. (lat. crudus, -a). Crud 2, -ă, adj. Brut, neprelucrat. Crud 3, -ă, adj. Neomenos; rău; violent, sângeros, intens.

Definițiile și sensurile omonimului Cronograf

Definițiile și sensurile omonimului Cronograf

Cronograf 1, -fe, s.n. Scriere cu caracter popular care reprezintă o sinteză a istoriei generale, alcătuită pe baza izvoarelor istorice combinate cu legende biblice și populare. (din ngr. hronografos). Cronograf 2, -fe s.n. Aparat automat de precizie, prevăzut cu un imccanism de ceasornic, care înrepistrează începutul şi sfârșitul unei cțiuni sau al unui fenomen în desfăşurare, folosit în fizică, în uviaţie, în sport etc. (din fr. chronographe).

Definițiile și sensurile omonimului Crocodil

Definițiile și sensurile omonimului Crocodil

Crocodil 1, -i s.m. Reptilă uriașă din ordinul crocodilienilor care trăiește în fluviile din țările tropicale. (din fr. crocodile, lat. crocodilus). Crocodil 2, s.m. Dispozitiv metalic fixat pe șinele de cale ferată şi folosit pentru a trans mite comenzile de semnalizare, acționând fluierul locomotivei în mers. Crocodil 3, s.m. 1. Cleşte cu care, în laborator, se dă dopurilor de plută elasticitatea necesară folosirii lor. 2. Clemă de forma unui cleștișor cu fălci dinţate, folosit pentru realizarea unor legături electrice temporare si demontabile.

Definițiile și sensurile omonimului Cristal

Definițiile și sensurile omonimului Cristal

Cristal 1, -le, s.n. Substanţă minerală solidă, omogenă, cu o structură internă regulată, care se prezintă sub forma unor poliedre. (din fr. cristal, lat. crystallus). Cristal 2, -uri, s.n. Sticlă de o fabricaţie specială, transparentă și perfect incoloră, cu însușirea de a refracta puternic lumina, întrebuințată pentru fabricarea lentilelor optice și a unor obiecte de lux.

Definițiile și sensurile omonimului Criminal

Definițiile și sensurile omonimului Criminal

Criminal 1, s.n. (Înv.) Judecătorie, tribunal care judecă crimele; (P. ext.) Puşcărie, închisoare. (din germ. Kriminal [gericht]). Criminal 2, -ă, adj., s.m., f. 1. adj. Care conţine o intenţie nelegiuită, care constituie o crimă, referitor la crimă; rău, dăunător; 2. s.m., f. Persoană care a săvârșit o crimă. (din fr. criminel, lat. criminalis).

Definițiile și sensurile omonimului Creț

Definițiile și sensurile omonimului Creț

Creţ 1, creaţă, adj. 1. (despre păr, blană, lână etc.) Răsucit în inele; cârlionţat, buclat. 2. Cu ridicături și adâncituri; cutat, încrețit, zbârcit, ridat. (et. nec.) Creț 2, -uri, s.n. 1. Încreţitură la | O țesătură sau la un obiect confecţionat, cută; fald. 2. Încreţitură a pielii; zbârcitură, rid, cută.

Definițiile și sensurile omonimului Creastă

Definițiile și sensurile omonimului Creastă

Creastă 1, creste, s.f. Excrescență cărnoasă, de obicei roșie şi dințată sau moț de pene, pe care le uu la cap unele păsări. (lat. crista). Creastă 2, s.f. (Îndeosebi în sintagme) Plante erbacee. Creastă 3, s.f. Numele unei ciupere! mari, comestibile, cu tulpina cărnoasă, groasă, foarte ramificată. Creastă 4, s.f. Partea cea mai de sus a unui munte, a unei case, a unui val etc.