Cântare 1, cântări, s.f. Acţiunea de a cânta şi rezultatul ei. (v. cânta). Cântare 2, cântări, s.f. Cântec (de laudă, bisericesc); muzică. Compoziţie literară cu caracter laudativ. (v. cânta). Cântare 3, s.n., pl. (sg. cântar) Instrument pentru stabilirea maselor. (din tc. Kantar).