Creanţier 1, creanțiere, s.n. Registru în care se ţine evidenţa creanțelor. (din creanţă +-ier). Creanţier 2, -i, s.m. (Rar) Creditor (din fr. creancier).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Creanțier, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Creanțier.