Dublon 1, s.m. Veche monedă spaniolă de aur. (din fr. doublon, cf. sp. doblon). Dublon 2, s.n. (Poligr.). Repetare din greşeală a unei litere, a unui cuvânt, a unei linii.
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Dublon, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Dublon.
