Făţuitoare 1, fățuitoare, s.f. Persoană care fățuieşte. (din fățui +toare). Făţuitoare 2, fățuitori, s.n. 1. Rindea specială folosită pentru fățuirea sau pentru îndreptarea feţei scândurilor sau a pieselor de lemn. 2. Unealtă cu care se întinde şi se netezeşte tencuiala aruncată cu mistria pe zid; drișcă. 3. Cuţit puţin curbat care serveşte în tăbăcărie, la fățuirea manuală a pieilor. (din fâțui +toare).