Întors 1, s.n. Înapoiere, revenire (la punctul de plecare). (din întoarce) Întors 2, -oarsă adj. (despre obiecte) Răsucit, strâmb. Întors 3, s.n. (Pop.) Castrat. Întors 4, -oasă, (Rar, fig.) (despre persoane) Sucit, ciudat. Întors 5, adj. (despre cuvinte sau vorbire) Meșteșugit. Întors 6, -oarsă, adj. Răsturnare; arătură (de toamnă).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Întors, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Întors.