Iris 1, s.m. Plantă erbacee perenă cu frunze lungi și cu flori mari, violete, albe sau galbene; (Pop.) Stânjenel. (din fr. iris) Iris 2, s.n. 1. (Livr.) Curcubeu, spectru solar. Iris 3, Membrană colorată circulară a ochiului aşezată între cornee și partea anterioară a cristalinului, străbătută de pupilă. Iris 4, Diafragmă a unor aparate optice, care are în centru un orificiu cu diametru variabil. (din fr., lat. iris).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Iris, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Iris.