Lustruitor 1, -i, s.m. Persoană care execută operaţia. de’lugtrui re. (din lustrui +-tor). Lustruitor 2, histruitoare, s.n. Instrument confecţionat din oţel sau din bronz cromat, cu mâner de lemn, care serveşte în legătorie la lustruirea legăturilor de piele. (din lustrui + —ton).