Numărător 1, -oare, |. Aparat Care serveşte la numărare. 2. s.m. . (Rar) Persoană care numără. Care socotește, care calculează Ceva, care are profesiunea de a număra. (din număra + -ător), Numărător 2, s.m. Termen al unei fracţii ordinare, scris deasupra liniei de fracţie și reprezentând deîmpărțitul operaţiei de împărțire.
