Placa 1, vb. |. A acoperi suprafaţa unui element de construcție, a unui obiect etc. cu un strat de material de altă natură, pentru a-l proteja, pentru a-i înfrumuseţa aspectul etc. (din fr. plaquen). Placa 2, vb. |. (la jocul de rugbi). A opri un jucător să pătrundă spre poarta adversă, imobilizându-l cu mâinile.