Ridicat 1, s.n. Ridicare. (v. ridica). Ridicat 2, -ă, adj. 1. (despre învelitori, capace) Dat la o parte, înlăturat. (despre perdele, storuri etc.) Dus mai sus (sau într-o parte); tras. (despre obiecte de îmbrăcăminte, mai ales despre mâneci) Sumes, suflecat. (despre oameni) Sculat în picioare; (fig.) însănătoşit, înzdrăvenit; 2. Care stă drept, în poziţie verticală, îndreptat în sus, înalt; 3.( Fig., despre prețuri) Care depăşeşte plafonul normal, obişnuit, mărit, sporit, urcat. (despre voce) Tare, intens; (despre oameni și felul lor de viață) Cu un nivel înalt, superior, avan-sat. (v. ridica).