Scânteiuţă 1, -fe, s.f. (Bot.) Mică plantă erbacee cu tulpina ramificată la bază şi cu flori roşii, roz sau albastre; 2. Plantă erbacee mică din familia liliaceelor, cu frunze liniare şi cu flori galbene. 3. (a pl.) Brumărea. Scânteiuţă 2, scânteiuţe, s.f. Scânteioară. (din scânteie +.-uţă).