Tăbâltoc 1, tăbâltoace, s.n. (Reg.) Săculeţ. (cf. ucr. tabolec”). Tăbâltoc 2, tăbâltoci, s.m. (Reg.) Om scund şi îndesat. (cf. ucr. tabolec”).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Tăbâltoc, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Tăbâltoc.
