Taban 1, tabane, s.n. (Înv.) Oțel de calitate superioară întrebuințat la fabricarea săbiilor. (din fr. taban). Taban 2, s.n. (Reg.) Căptuşeală a tălpii la încălțăminte. Taban 3, s.n. Talpa plugului; plaz. Taban 4, s.n. (Reg.) Scândură subțire și lungă, întrebuințată la scheletul acoperișului.