Tindă 1, tinde, s.f. Încăpere mică situată la intrarea în casele ţărăneşti; (nv.) Coridor, galerie; Pronaos. (lat. tenda < tendere). Tindă 2, vb. III, a tinde, conj. pz., pers.3 sg. şi pl.: „Fiecare să tindă Ia rezultate cît mai bune“.
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Tindă, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Tindă.
