Toiag 1, toiege, s.n. 1. Băţ lung şi drept de care se sprijină cineva la mers sau de care se serveşte pentru a se apăra. 2. (Fig.) Sprijin, ajutor, reazem. 3. Lovitură dată cu toiagul. 4. Un fel de baston purtat ca semn distinctiv sau ca simbol al unei demnități sau autorităţi. (din sl. tojagă, tojaga). Toiag 2, s.n. (Pop.) Lumânare care se așază în mâna, pe pieptul sau la capul mortului. Toiag 3, s.n. (la pl., art.) Numele popular al celor trei stele luminoase așezate la rând în mijlocul constelaţiei Orionului.