Trombă 1, s.f. 1. Coloană de apă ridicată în formă de con de vârtejurile de vânt, care o fac să se învârtească cu mare iuţeală. Coloană de fum, de praf ridicată de un vânt puternic; vârtej. 2. Tub prin care se face ventiiaţia în încăperile de jos ale unui vapor. (din fr. trombe). Trombă 2, s.f. Instrument muzical de suflat, din alamă, cu tub circular; trompetă. (din it. tromba).