Păsa 1, vb. I. 1. (Înv. și pop.) A cântări sau a atârna greu, a apăsa greu peste ceva. 2. Unipers. (Construit cu pronumele în dativ) A simţi o neliniște, a se îngrijora, a avea teamă de… (lat. pensare). Păsa 2, vb. |. 1. (Înv.; mai ales la imperativ) A merge, a se duce. 2. (Pop. şi fam.; cu valoare de interjecție) Încearcă, îndrăznește. Mai pasă atunci de dăochi cu mătușa Mărioara. (Creangă). (lat. passare).