Primul dicționar de omonime în limba română
Jar 1, s.n. Grămadă de cărbuni care ard fără flăcări; jeratic; (P. ext.); Arşiţă, dogoare; (Fig.) Fierbinţeală; febră; suferinţă arzătoare. (din sl. Zară). Jar 2, s.n. Părul scurt de pe partea din faţă a capului și de pe extremitățile membrelor la ovine. (din fr. jarre). Jar 3, s.n. (Livr.) Vas mare de gresie. (cf. fr. jarre, engl. jar). Jar 4, jaruri, s.n. (Reg.) Jalon făcut dintr-o tufă cioplită (în pădure/marcaj).
Japon 1, s.n. Porţelan sau mătase fină din Japonia. (din fr. japon). Japon 2, japoni, s.m. (Reg., înv.) Poreclă dată de ţărani agenților rurali.
Japiţă 1, japițe, s.f. (Reg.) Bucată de lemn îndoit (sau de fier încocârjat) așezată deasupra proţapului, formând scobitura în care se prinde plugul. (din bg. Zabica „broscuță“). Japiţă 2, s.f. (Arg.) Femeie cu moravuri ușoare.
Japchină 1, s.f. (Reg.) Rană mare, julitură mare. Japchină 2, japchine, s.f. (Reg.) Ciomag, jarchină.
Japcă 1, s.f. 1. Hoţie, înşelăciune. 2. Avere făcută prin hoție şi înşelăciune. Cu japca = cu de-a sila. (din bg. Zabka „laţ, cursă“). Japcă 2, jepci, s.f. (Reg.) Loc jos, mlaștină, băltoacă.
Jap 1, japi, s.m. ( Reg,, ir.) Moşneag neputincios, babalâc. Jap 2, japuri, s.n.. Distanţă echivalentă cu o aruncătură de piatră.
Janţ 1, -uri, s.n. Zer untos care se scurge la fabricarea caşcavalului. (et.nec.) Janţ 2, s.n. (Reg.) Colț de piatră, stâncă. Japi, interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu repeziciune. (onomatopee).
Jantă 1, jante, s.f. Partea exterioară, periferică a unei roți de autovehicul; geantă. (din fr. jante). Jantă 2, s.f. (Reg.) Muiere rea.
Jale 1, s.f. Tristeţe, mâhnire, durere adâncă. (din sl. Zali). Jale 2, s.f. Nume dat mai multor plante din familia labiatelor (salvia); (Spec.) Mic arbust cu tulpina semilemnoasă, aromată, cu frunze opuse, cu flori albastre, violete, galbene sau albe, cultivat ca plantă ornamentală și medievală. (din magh. zsalya).
Jalbă 1, jălbi, jalbe, s.f. (Pop.) Plângere, ponos; petiție. (din sl. Zaliba, bg. zalba). Jalbă 2, s.f. (Reg.) 1.Nume de plantă. Jalbă albă. 2. Boală de vite.
Jabă 1, interj. (Reg.) Termen cu care se alungă câinii; marș! Jabă 2, s.f. (Reg.) Boală a vitelor (boi, vaci), a oilor sau a câinilor, în primul an de viaţă.
Înviere 1, s.f. Acţiunea de a învia. (din învia). Înviere 2, s.f. Sărbătoarea creştină a Sfintelor Paşti, Noaptea care precede această sărbătoare. (din învia).
Învăţ 1, s.n. Obicei, obișnuinţă, nărav, deprindere (rea). (din învăţa, derivat regresiv). Învăț 2, s.n. Povaţă, sfat, îndemn.
Învârtită 1, s.f. Numele unui dans popular cu învârtituri; melodie după care se execută acest dans. Învârtită 2, s.f. Prăjitură făcută dintr-o foaie subțire de aluat, umplută cu nuci, mere sau brânză.
Învârtit 1, învârtită, adj. ÎnăȘurat, răsucit (din învârti). Învârtit 2, s.m.(Fig.) Persoană care s-a eschivat de la obligaţiile militare; persoană care a ajuns la o situație materială sau socială bună prin mijloace dubioase. (din învârti). Învârtit 3, s.n. Învârtire, faptul de a (se) învârti. (din învârti).
Înțepa 1, vb. A (se) împunge ușor cu un ac, cu un ghimpe, cu o țeapă, cu orice obiect cu vârf ascuțit. (din în+țeapă). Înţepa 2, vb. (despre băuturi) A pişca la limbă; a fi acrișor. Înţepa 3, vb. (Fig.) A face aluzii Tăutăcioase la adresa cuiva; a ironiza.
Întreţine 1, vb. A păstra în stare bună, a menține. (din între+ţine). Întreține 2, vb. A sta de vorbă cu cineva; a conversa.
Îtrerupător 1, întrerupătoare, adj. Care servește la întreruperea sau restabilirea unui aparat electric, hidraulic. (din întrerupe + — ător). Întrerupător 2, s.n. Aparat, dispozitiv care serveşte la întreruperea unui aparat electric, hidraulic. (din întrerupe + —ător).
Întors 1, s.n. Înapoiere, revenire (la punctul de plecare). (din întoarce) Întors 2, -oarsă adj. (despre obiecte) Răsucit, strâmb. Întors 3, s.n. (Pop.) Castrat. Întors 4, -oasă, (Rar, fig.) (despre persoane) Sucit, ciudat. Întors 5, adj. (despre cuvinte sau vorbire) Meșteșugit. Întors 6, -oarsă, adj. Răsturnare; arătură (de toamnă).
Întinsoare 1, s.f. (Pop., înv.) 1.Întindere (de pământ) 2. (Fig.) Încordare, tensiune nervoasă. 3. Unealtă de cizmărie pentru întins pielea. (din întins +-oare). Întinsoare 2, s.f. (Reg.) Mâncare din smântână cu făină, bună pentru „întins“ cu bucățele de pâine în ea. (din întins +-oare).
Întins 1, -uri, s.n. Spaţiu larg; suprafaţă; întindere. (v. întinde). Întins 2, -ă, adj. 1. Desfășurat în lungime sau pe toată suprafața. 2. (despre piei, țesături etc.) Fără creţuri sau îndoituri; netezit. 3. Cu suprafață mare, vast. Întins 2, -ă, adj. (despre mers, zbor etc.) Care duce direct la țintă.
Întăritură 1, -turi, s.f. Loc fortificat; fortificaţie. (din întări+tură). Întăritură 2, s.f. (Înv) Iscălitură, pecete.
Întai 1, adv. 1. La început. 2 Înainte de toate, în primul rând; Prima oară. (din lat. antaneus). _ Întâi 2, num.ord. Care se află în fruntea unei serii; prim. (din lat. antaneus).
Înşela 1, vb. (Înv.) A pune şaua pe cal, a înșeua. (lat. in+sellare). Înșela 2, vb. A induce în eroare, a abuza de buna-credinţă a cuiva, a amăgi; a încălca fidelitatea conjugală.
Înscris 1, -uri, s.n. Act, dovadă, document. (v. înscrie). | Înscris 2, -ă, adj. (despre poligoane) Cu vârfurile situate pe circumferința unui cerc; (despre poliedre) Cu vârfurile situate pe suprafața unei sfere, a unui con sau a unui cilindru.
Însâmbrat 1, s.n. (Înv. și reg.) Asociere de ciobani pe o vară. (din însâmbra). j Însâmbrat 2, -ă, adj. (Înv. şi reg.) Întovărăşit, asociat, intrat într-o tovărășie. (din Îînsâmbra).
Înregistrator 1, -oare, adj. Care înregistrează (din întregistra+ – tor). Înregistrator 2, înregistratoare s.n. Aparat, dispozitiv care înregistrează. (din întregistra + – tor).
Înnemurire 1, s.f. (Reg.) Înrudire. (v. înnemuri 1). Înnemurire 2, s.f. Înv.) Imortalizare. (v. înnemuri 2).
Înnemuri 1, vb. IV. Refl. (Reg.) A se face neam cu cineva, a se înrudi. (din în +-neamuri). înnemuri 2, vb. IV. (Înv.) A face nemuritor, a imortaliza.(din în + ne + muri).
Înlăcrat 1, adj. (Reg.) Închis în ladă. | Înlăcrat 2, adj. 1. (despre arbori) Cu crengile crestate în lături. 2. (despre scoarțe, asternuturi) Țesut în ochiuri, cadrilat.