Definițiile și sensurile omonimului Umbră
Umbră, umbre, s. f. I. 1. Lipsă de lumină, întunecime provocată de un corp opac care oprește razele de lumină; porțiune din spațiu întunecoasă (și răcoroasă) unde nu ajung direct razele de lumină. ◊ Loc. adj. Fără umbră = corect, desăvârșit, pur. ◊ Loc. adv. Din umbră = fără a se arăta pe față; pe ascuns, pe furiș. ◊ Expr. A sta (sau a fi, a rămâne etc.) în (sau la) umbră = a sta (sau a fi, a rămâne etc.) ascuns, retras, deoparte. A lăsa (pe cineva) în umbră = a lăsa (pe cineva) mai prejos, a eclipsa (pe cineva). Întuneric, întunecime, obscuritate. 3. Nuanță închisă, pată întunecată.
♦ Spec. Parte mai întunecată dintr-o imagine plastică.
♦ Fig. Stare de tristețe, de îngândurare etc. întipărită pe fața cuiva. II. 1. (De obicei urmat de o determinare în genitiv) Conturul întunecat al unei ființe sau al unui lucru, proiectat pe o suprafață (mai) luminată. ◊ Expr. Se teme și de umbra lui, se spune despre un om foarte fricos. Face umbră pământului (degeaba), se spune despre un om incapabil să producă, să realizeze ceva.
♦ Compus: umbra-iepurelui = plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu frunzele în formă de solzi, cu florile galbene-verzui și cu fructele de forma unor boabe roșii (Asparagus collinus).
♦ Imagine neclară, nedeslușită; obiect care nu se vede bine (din cauza întunericului, a ceții etc. sau pentru că este privit printr-un corp puțin transparent). 2. (În concepțiile mistice și în basme) Duhul unui om mort sau ființă supranaturală, fantomatică; stafie, fantomă, nălucă.
♦ Fig. Ființă foarte slabă (și bolnavă). 3. Fig. Urmă, semn abia perceptibil; cantitate foarte mică din ceva.
♦ Fig. Părere, aparență, iluzie. – Lat. umbra.
Acc. = accentuat
Adj. = adjectiv
adj. dem. = adjectiv demonstrativ
adj. pron. = adjectiv pronominal
adj. pos. = adjectiv posesiv
adv. = adverb
aeron. = aeronautică
agric. = agricultură
alb. = cuvânt albanez
anat. = anatomie
ant. = antichitate
arh. = arhaism
arhit. = arhitectură
arg. = argotic
art. = articulat
astron. și astr. = astronomie
bg. = cuvânt bulgar
biol. = biologie
bis. = cuvânt bisericesc
bot. = botanică
cf. = confer
chim. = chimie
cib. = ciberrnetică
cin = cinematică
concr. = concret
conj. = conjuncție
conj. pz. = conjunctiv prezent
cont. = contabilitate
cuv. = cuvânt
depr. = depreciativ
dial. = dialect
electron. = electronică
entom. = entomologie
etc. = et caetera
et. nec. = etimologie necunoscută
ec. = economie
engl. = cuvânt englezesc
expr. = expresii
f. = feminism
fam. = familiar
fig. = figurativ
fil. = filosofie
fin. = finanțe
fiz. = fizică
fiziol. = fiziologie
fon. = fonetică
fr. = cuvânt francez
geogr. = geografie
geol. = geologie
geom. = geometrie
germ. = cuvânt german
gr. = cuvânt grecesc
gram. = gramatică
iht. = ihtiologie
imperf. = imperfect
ind. pz., pers. = indicativ prezent, persoana
inform. = informatică
interj. = interjecție
intranz. = intranzitiv
invar. = invariabil
ir. = ironic
ist. = istorie
it. = cuvânt italian
înv = învechit
jur. = științe juridice
liv. și livr. = livresc
lat. = cuvânt latin
lingv. = lingvistică
lit. = literatură, literar
loc. adj. = locuțiune adjectivală
loc. adv. = locuțiune adverbială
log. = logică
m. = masculin
magh. = cuvânt maghiar
mar. = marină
mat. = matematică
med. = medicină
mil. , milit. = termen militar
mit. = mitologie
nav. = navigație
nehot. = nehotărât
n. = neutru
negr. = limba neogreacă
n. pr. = nume propriu
op. = opus
ornit. = ornitologie
p. anal. = prin analogie
peior. = peiorativ
o. ext. = prin extensie
pf. = perfect
p. gener. = prin generalizare
pl. = plural
pol. = cuvânt polonez
poligr. = poligrafie
pop. = popular
pron. dem. = pronume demonstrativ
pron. interog. = pronume interogativ
p. restr. = prin restrângere
prep. = prepoziție
reg. = regionalism
refl. = reflexiv
rus. = cuvânt rus
s. = substantiv
săs. = cuvânt săsesc
scr. = cuvânt sârbo-croat
s.f. = substantiv feminin
sg. = singular
s.m. = substantiv masculin
s.n. = substantiv neutru
sl. = cuvânt sloven
sp. = cuvânt spaniol
spec. = prin specializare
tc. = cuvânt turcesc
tehn. = tehnică
tipogr. = tipografie
tranz. = tranzitiv
țig. = cuvânt țigănesc
ucr. = cuvânt ucrainean
v. = vezi
var. = variantă
vb. = verb
zool. = zoologie
Omonimul este acel cuvânt care are atât o pronunție identică, cât și aceeași formă cu unul sau mai multe cuvinte, dar care are o proveniență și un sens diferit. Din punct de vedere lingvistic, omonimia face referință la grupul de cuvinte care are aceeași ortografie și aceeași pronunție, dar sensurile cărora sunt diferite. Astfel, omonimia este starea de identicitate sau identicitate-aproximativă în pronunție și aspect, iar cuvintele care fac parte din această categorizare sunt numite „omonime”. Vă mulțumim pentru vizitarea dicționarului nostru de omonime și pentru vizionarea postării „Definițiile și sensurile omonimului Umbră”. Limba română se află într-o perpetuă schimbare, astfel și dicționarul nostru este într-o continuă adaptare la noile reguli lingvistice, prin urmare, articolul „Definițiile și sensurile omonimului Umbră” poate fi supus oricând schimbărilor, atât ortografice cât și de sens. Acest dicționar are scopul de a vă ajuta să înțelegeți mai bine limba română, iar noi sperăm că a făcut întradevăr acest lucru.