Balanţă 1, -țe, s.f. Instrument pentru măsurarea greutăţii corpurilor prin echilibrarea lor cu greutăți etalonate. (din fr. balance). Balanţă 2, s.f. art. Numele unei constelații din atmosfera australă. Balanţă 3, s.f. (Fin.). Comparație, raport între mai mulţi indicatori care trebuie echilibraţi; tabel, Situaţie care conţine o asemenea operaţie. Balanţă de verificare; balanță comercială.
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Balanță, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Balanță.