Baretă 1, -te, s.f. 1. Bentiţă îngustă de piele cu care se încheie un pantof. 2. Bucată îngustă de metal fixată transversal pe un obiect tot de metal. 3. Panglici de decorație; semn distinctiv al unei decoraţii care reproduce desenul panglicii și se poartă în locul decoraţiei. (din fr. barette). Baretă 2, -te, s.f. (Rar) Bonetă de postav sau de catifea, în trei sau patru colțuri, purtată de preoţii catolici și, în trecut, de unii soldaţi din Occident; tichie. (din fr. barette).