Bei 1, bei, s.m. (Înv.) 1. Guvernator de provincie. 2. Titlu dat de turci domnilor români, 3. Partea concavă la arşic. (din tc. bey). Bei 2, vb. a bea; ind.pz., pers. 2.sg: Cucul zice, mierla zice: Tu-ți bei banii măi voinice. (Folclor).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Bei, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Bei.