Blanc 1, s.n. 1. Piele tăbăcită, suplă şi elastică, folosită în marochinărie. 2. Fâşie de material insensibil adăugată la capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică pentru a le proteja. (din germ. Blank) Blanc 2, -uri, s.n. Spaţiu alb care desparte două cuvinte tipărite. (din fr. Blanc)