Bloc 1, s.n. Bucată, masă mare dintr-o materie grea şi tare; corp, obiect dintr-o bucată: grămadă de obiecte, de lucruri etc. Care formează o masă. (din fr. bloc). Bloc 2, s.n. Pachet, mapă de foi de hârtie egale prinse împreună, servind pentru a face însemnări, desene etc. Bloc 3, s.n. Clădire mare, cu mai multe etaje. (din germ. Blockhaus) Bloc 4, s.n. 1. Blocadă. 2. Alianță, înțelegere (între state, partide etc.) în vederea unor scopuri comune. 3. Grup de voleibalişti care sar la fileu pentru a-i împiedica pe adversari să înscrie un punct dintr-o lovitură de atac. (din fr. blocus).