Braci 1, -i, s.m. Câine de vânătoare cu părul scurt și cu urechile mari și blegi; prepelicar. (din fr. braque). Brac 2, -uri, s.n. (Reg.) Rest, rămășiță bună de aruncat, nefolositoare; sfărâmătură, bucată; (Spec.) Deșeu rezultat în cursul fabricării hârtiei. (din rus. brak).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Brac, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Brac.