Brăcinar 1, brăcinare, s.n. (Reg.) 1. Șiret, sfoară sau curea cu care se strâng în jurul mijlocului izmenele, ițarii. 2. Vergea de oţel care leagă coarnele plugului pentru a le întări, 3. Parte a carului. Brăcinar 2, brăcinari, s.m. (Pop. și fam.) Pantaloni.
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Brăcinar, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Brăcinar.