Breton 1, -oane, s.n. Păr lăsat pe frunte şi retezat în linie dreaptă. (din fr. (a la] bretonne). Breton 2, -ă, s.m., f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Peninsulei Bretagne (Franţa), descendentă a vechilor celți; (adj.) Care aparţine bretonilor; privitor la bretoni. (din fr. breton).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Breton, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Breton.