Bric 1, -uri, s.n. Corabie cu două catarge, cu pânze pătrate, folosită, în trecut, în scopuri militare şi comerciale. (din fr. brick). Bric 2, 1. adj. invar. Cărămiziu; 2. (s.n.) Culoarea cărămizie (din fr. brique).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Bric, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Bric.