Buc 1, s.m. (Reg, în loc. adv.) Într-un buc= imediat, într-o clipă, foarte repede. (et. nec.). Buc 2, buci, s.m. (Reg.) 1. Pleavă rămasă după vânturarea seminţelor de cânepă sau de in, după măcinarea boabelor de porumb etc. 2. (la pl.) Scame rămase de la melitarea și pieptănarea inului şi a cânepii. (cf. alb. byk).