Buci 1, s.m., pl. (sg. buc). Scame rămase de la meliţarea şi pieptănarea inului și a cânepii (cf. alb. byk). Buci 2, s.f., pl. (sg. bucâ). 1. Fese. 2. Cele două părți cârnoase ale obrazului omului, de la tâmplă în jos. (lat bucca „gură“).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Buci, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Buci.