Bură 1, s.f. Ploaie măruntă și deasă. (cf. scr. bură) Bură 2, s.f. Dopul de la cartuşele cu alice.

Bura 1, vb. A ploua mărunt şi des; a burniţa; a țârâi. (din burâ). Bura 2, vb. 1. A astupa cu un material de buraj (argilă, nisip etc.) spaţiul gol, neocupat de explozive, dintr-o gaură de mină sau dintr-o sondă de minare. 2. A îndesa balastul sau traversele unei linii de cale ferată. (din fr. bourrer).