Cântărit 1, s.n. Faptul de a cântări (v. cântări). Cântărit 2, -ă, adj. (despre oameni și manifestările lor) Cumpănit, chibzuit, socotit. (v. cântări).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Cântărit, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Cântărit.
