Cea 1, interj. Strigăt cu care se mână boii spre dreapta. (Substantivat) Partea dreaptă; dreapta. (onomatopee). Cea 2, 1. Pron. dem. f. (var. a lui acel, acea) 2. Adj. pron. (din acea). Cea 3, Art. dem. adj. Cartea cea frumoasă; Sotia cea de-a doua; Casa cea de piatră. „Zdrobiţi orânduirea cea crudă și nedreaptă“ (Eminescu).