Cerdac 1, -ce, s.n. 1. Mic pridvor situat pe una sau mai multe laturi ale unei clădiri; balcon. 2. (Înv.) Clădire izolată, cu o singură încăpere, așezată pe stâlpi sau pe o ridicătură de pământ, pentru a vedea, din ea, împrejurimile. (din tc. cardak). Cerdac 2, -ce, s.n. Acoperiș facut deasupra unei fântâni sau a unei cruci.