Ceucă 1, adj.f. (Înv.) Chioară, ceacâră. Ceucă 2, ceuce, s.n. (Pop.) 1. Specie de cioară cenuşie mică; stancă. 2. (Reg.) Coţofană, 3. (Reg.) Strugure negru. (din bg. scr. eavka).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Ceucă, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Ceucă.
