Ciubucar 1, -re, s.n. (Pop.) Unealtă de zidărie cu care se fac uiubucele. (ciubuc +-ar). Ciubucar 2, -ri, s.m. (Fig., fam.) Persoană care umblă după ciubucuri.
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Ciubucar, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Ciubucar.