Complice 1, vb. a complica; conj.pz., 3 sg.. pl: „Procedând așa, o să ți se complice viața“. Complice 2, s.m., f. Persoană care participă în mod secundar la săvârşirea unei infracțiuni sau (p. ext.) care înlesnește, tolerează, ascunde săvârşirea unei fapte reprobabile a altuia. (din fr. complice).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Complice, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Complice.