Conducte 1, s.n., pl. (sg. conduc). Formaţie anatomică cu aspect de canal sau de tub. (din germ. Kondukt). Conducte 2, s.f.. pl. (sg. conductă) Ţeavă, ansamblu de ţevi din metal, beton, lemn etc. sau instalație destinată transportului fluidelor sau materialelor pulverulente, pe un anumit traseu. (din lat. conductus).
