Cornuri 1, s.n, pl. (sg. corn), (reg.) Colț, ungher, margine. (lat. cornu). Cornuri 2, s.n. pl. (Reg.) Pâhărele cu rachiu de secară. (secărică). Coroană!, -ne, s.f. Podoabă în formă de cerc, făcută din flori, frunze, metal, cu care se încununcază capul; totalitatea crengilor unui arbore. (lat. corana).