Cotitură 1, -turi, s.f. (coti +tură). Cot. Ă Cotitură 2, s.f. (Fig.) Transformare calitativă esenţială, salt produs în desfăşurarea unei acţiuni, a unui eveniment etc. Cotitură 3, s.f. (Pop.) Golf.
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Cotitură, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Cotitură.
