Crac 1, interj. Cuvânt care imită un zgomot sec (în urma unei rupturi, spărturi). (onomatopee, cf. fr. crac) Crac 2, craci, s.m. 1. Fiecare dintre cele două părţi ale pantalonilor, ale iţarilor etc. 2. Crăcană; creangă, ramură, cracă. (din bg. krak). Crac 3, craci, s.m. Ramificaţie a unui deal; picior de deal sau de munte. Crac 4, craci, s.m. Ramificaţie a unei ape curgătoare.