Crainic 1, crainici, s.m. (Înv.) 1. Funcţionar de district care executa sentințele judecătorești şi strângea impozitele. 2. Persoană care anunța poruncile, vestitor, 3. Gonaci la o vânătoare, hăitaş. Crainic 2, crainice, s.n. (Reg.) Maşină de ridicat pietre și lemne grele; posadă.