Detunător 1, -oare, adj. Care răsună puternic; bubuitor. (din detuna +-ăâtor). Detunător 2, -oare, s.n. Partea dindărăt a ţevii unei arme de foc de infanterie, în care intră tubul cartuşului. (din detuna +-âtor).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Detunător, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Detunător.
