Diligenţă 1, s.f. Silinţă, sârpuință. (din lat. diligentia, cf. fr. diligence). Diligenţă 2, s.f. (În trecut) lrăsură mare cu cai, folosită la tansportul în comun al călătorilor, care mergea mai repede decât tăsurile obişnuite. (din fr. dilipence).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Diligență, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Diligență.