Distih 1, s.n. 1. (În versificația antică) Reunire a două versuri cu structură metrică deosebită. 2. Strofă alcătuită din două versuri care rimează între ele. (din lat., gr. distichos „care are două versuri“). Distih 2, -ă, adj. (Bot.) (despre organe alterne). Dispus pe două rânduri sau serii opuse de o parte şi de alta a unui ax. (din germ. distich).