Exterior 1, -oară, adj. Care este în afară de …; extern. Exterior 2, s.n. 1. Partea din ulara a unui obiect, a unui lucru; inţadă. 2. Mod de a se prezenta ca intuțişare;, înfățișare, ținută. (din fr. cilcrieur). Exterior 3, -oară, adj. Care este În afară, din afară; extern; Comerţ cxterior. Exterior 4, s.n. Faţadă; ţinută, Înfatişare. (din fr. exterieur, lat. exterior).