Fund 1, funduri, s.n. 1. Partea de jos a unui vas, formând baza lui; cantitate de materii, lichide etc. rămasă pe această parte a vasului; parte (mobilă) care formează baza unui butoi sau a altui recipient. 2. Partea de jos, închisă, a unei cavități naturale, limita de jos. 3. Partea cea mai depărtată (considerată în linie orizontală) a unui loc. (din lat. fundus). Fund 2, s.m și n., var a lui pfund. |. Veche monedă germană. 2. Masură de greutate egală cu aproximativ 0,50 kg. (din germ. Pfund). Fund 3, s.n. Taler de lemn pe care se răstoarnă mămăliga, se toacă zarzavaturile etc. Fund 4, s.n. (Fam.) Şezut, dos. Fund“, s.n. (Reg., rar) Pielea cea mai groasă de pe spinarea unui animal.