Geniu 1, s.n. ]. Talent, dispoziție naturală, Capacitate de creaţie excepțională, rezultat al dezvoltării maxime a facultăţilor umane; Persoană care are asemenea calități. 3. Spirit, demon, fiinţă supranaturală (bună sau rea) care în credințele celor vechi veghea asupra soartei unui om. (din lat. genius). Geniu 2, s.n. Specialitate militară, armă care se ocupă cu lucrări de fortificaţie, cu construirea de poduri etc.; trupele care fac parte din această armă. (din fe. genie).