Ghionoaie 1, ghionoi, s.f. (ornit.) Ciocănitoare. (cf.alb. gjon „cucuvea“). Ghionoaie 2, s.n., pl. (sg. ghionoi). Târnăcop a cărui parte metalică este ascuţită ia unul dintre capete şi în formă de ciocan la celălalt capăt.